EUGEN COSERIU INTRODUCERE IN LINGVISTICA PDF

Aralar The media messages contain factual and social information discrete bits of information and accepted beliefs held by the members of a community. Unfortunately, the much-worked upon registry no longer makes visible the curricula of the education providers, due to a change in the concept on the national level, regarding the use of this instrument as a showcase for the higher educational system. Borislav Daskalov is currently reading it Mar 10, The reverse is also true: Nicely explained, easy to understand. It promotes awareness and mindfulness, enhanced discernment concerning media consumption, and critical abilities for analyzing media messages. Through this operation coseru obtain a description of the interaction between the two variables.

Author:Grogami Faegal
Country:Peru
Language:English (Spanish)
Genre:Travel
Published (Last):21 August 2008
Pages:400
PDF File Size:9.46 Mb
ePub File Size:1.26 Mb
ISBN:859-1-73465-895-5
Downloads:45157
Price:Free* [*Free Regsitration Required]
Uploader:Samutaur



Eugeniu Coseriu este de origine din Republica Moldova. Doctor in Filologie si Filosofie, acesta este autorul a numeroaseopere, prin care a contribuit la imbogatirea metodologiei disciplinelor lingvistice. De asemenea ne este prezentat conceptul de izoglosa; se face o distinctie intre lingvistica si filologie s. Prima sarcina a oricarei stiinte este aceea de a se defini pe sine insasi, adica de a- si defini obiectul, domeniul si limitele sale. Astfel ne spune autorul ca: lingvistica, numita si glotologie, glosologie si mai putin propriu filologie, filologie comparata sau gramatica comparata este stiinta care se ocupa din toate punctele de vedere posibile de limbajul uman articulat, in actele lingvistice si in sistemele de izoglose care, tradtional sau conventional se numesc limbi.

Din aceasta definitie rezulta ca lingvistica, in calitate de stiinta nu trebuie confundata cu cunoasterea practica a limbilor. Un lingvist studiaza o limba, dar nu pentru a o invata, ci el o abordeaza din punct de vedere stiintifica. Este posibil ca o persoana sa nu cunoasca decat o singura limba cea pe care o foloseste in viata de zi cu zi si totusi acesta poate fi lingvist, intimp ce altii pot cunoaste foarte multe limbi si sa nu fie decat poligloti.

De aici rezulta ca un lingvist nu este obligat sa cunoasaca limba pe care o studiaza, deorece el vede in aceastaun fenomen si nu un instrument. Mai departe autorul ofera chiar un exemplu in care un lingvist nu cunoaste limba guarani, darcare poate foarte bine sa scrie o lucrare stiintifica a acestei limbi, pe cand nici una dintre peroanele care vorbesc aceasta limbanu ar putea sa scrie o astfel de lucrare daca nu este lingvist.

Desi, poate parea banal acest exemplu este foarte bun, deoarece adesea se fac confuzii cu privire la termenii lingvist si lingvistica. De aceea deseori lingvistii sunt inntrebati cate limbi stiu si nu de studierea caror limbi se ocupa. O alta confuzie cu privire la acesti termeni este cea cu filologia. Prin filologie se intelege critica textelor sau intr-un sens mia amplu spus: stinta tuturor informatiilor care se deduc dintr-un text mai ales din textele vechi.

Astfel, in timp ce lingvistul vede intr- un text doar fapte, filologul este interesat de un text ca document de cultura. Daca la un moment dat se descopera un text, filologul va fi cel care se va pronunta asupra autenticitatii lui, in timp ce lingvistul va analiza limbajul textului. Bineinteles ca lingvistul se va folosi de datele furnizare de filolog, la fel cum si filologul poate sa recurga la faptele lingvistice pentru a stabili autenticitatea textului.

De aici rezulta ca filologia este o stiinta auxiliara a lingvisticii, dar si in sens invers. Eugen Coseriu afirma ca din aceste exemple putem observa ca distinctia dintre cele doua exista, insa pe care lingvistica idealista nu o admite.

Vossler unul dintre cei mai importanti lingvisti germani identifica limbajul cu poezia si prin urmare, lingvistica cu filologia. In continuare autorul seleaga delimbaj definind-ul astfel: limbajul reprezinta orice sistem de semne simbolice folosite la intercomunicarea sociala, adica orice sistem 1 de smene care foloseste la exprimarea ideilor si sentimentelor.

Aceasta stiinta a limbajului este numita de Ferdinand de Saussure semiologie, adica stiinta care se ocupa de studiul semnelor si din care lingvistica constituie doar o parte, deorece asa cum si autorul afirma la inceput: lingvistica se ocupa de studierea limbajului uman articulat. In acest limnaj articulat ne spune Coseriu se disting doua realitati de baza: actul lingvistic si limba.

Limbajul articulat este considerat sistem unic de semne doar la modul ideal, pentru-ca in realitate doar actul lingvistic exista. De asemenea autorul ne spune pentru ca actul comunicarii sa fie posibil este necesar ca semnele si simbolurile sa aiba acelasi sens sau acelais semnificat in termenii lui Saussure. Acest lucru ne permite sa definim limba ca ansamblul actelor lingvistice comune ale unei comunitati de indivizi vorbitori, adica ansamblul tuturor sistemelor de izoglose.

Stiinta care studiaza limbajul in aspectele sale generale se numeste lingvistica generala identificata de multe ori cu filosofia limbajului. Insa cele doua au orientari toatal diferite: in timp ce filosofia limbajului studiaza limbajul in raport cu alte activitai umane cum ar fi gandirea, lingvistica studiaza toate formele de manifestare ale limbajului. Multi lingvisti numesc lingvistica generala: lingvistica teoretica sau teorie a limbajului si o opun lingvisticii empirice, adica studiului particular al anumitor limbi.

Mai departe Coseriu ne prezinta conceptele de semn si simbol. Adeseori se numeste limbaj, ne spune el, orice tip de comunicare intre fiinte capabile sa se exprime, fie ele oamnei sau animale, pentru-ca psihologii studiind limbajul animalelor au observat semne de exprimare si la acestea.

Cu toate acestea lingvistii nu admit ca limbajul animalelor sa fie obiectul lor de studiu. In acest caz limbajul animalelor este vazut ca sistem de semne. Prin semn intelegem un instrument care ajuta la redarea unei idei sau a unui sentiment, asa cum am mai spus. Din acest punct de vedere acestia considera cuvintele drept stimuli carora le-ar corespunde anumite imagini. Asadar daca admitem aceasta teorie semnele nu mai pot fi numite expresii alelimbajului animal, deoarece acestea nu contin valoare simbolica si conventionala.

Mai departe ne este prezentat caracterul de creatie inedita si limitele actului lingvistic. Eugen Coseriu ne spune ca nici un semn nu are acelasi inteles semnificat la toti indivizii sau chiar la acelasi individ cand este folosit.

Astfel actul lingvistic devine un act inedit si unic si doar prin limitele care ii sunt impuse acesta poate semana cu un act lingvistic anterior. Conceptul de act lingvistic este unul dintre cele mai importante concepte ale lingvisticii moderne, fiind cel mai complex, in ciuda faptului ca reprezinta unica realitate concreta a limbajului a fost ultimul concept la care s-a ajuns prin cercetarea lingvistica.

Astfel, ne spune autorul, limbile asemenea organismelor naturale: se nasc, cresc si mor. De exemplu greaca moderna este o continuare a limbii grecesti vechi. Acest lucru este valabil si in cazul limbii latine. Fondatorul lingvisticii generale este considerat Wilhem von Humboldt filosof politic si lingvist care a valorificat actul lingvistic drept aspect fundamental al limbajului.

Acset lucru a fost remarcat mai tarziu si de savantul elvetian Ferdinand de Saussure care a numit cele doua aspecte ale limbajului: parole si langue. In ceea ce priveste primul aspect parole acesta reprezinta activitatea de vorbire si apartine individului, pe cand cel de-al doilea aspect langue reprezinta sistemul lingvistic care se realizeaza in vorbire si apartine societatii.

Un alt savant Karl Vossler a incercat sa scoata in evidenta valoarea actului lingvistic, insa fata de Saussure acesta era pozitivist. Astfel pe doua cai total diferite cei doi ajung sa stabileasca distinctia dintre limba si actul lingvistic. Mai departe autorul ne prezinta criteriile pentru delimitarea limbii. Asa cum am vazut si mai sus definirea termenului de limba este o problema mai dificila. Limba este asadar o abstractizare, constatandu-se ca doar actele lingvistice exista.

Spunem ca o limba este un ansamblu al actelor lingvistice, un sistem de izoglose stabilit prin conventie. Din toate acestea, afirma Coseriu rezulta ca limita conventionala dintre limbi, asa cum si limita conventionala dintre dialecte depinde de izoglosele care se iau in considerare. De exemplu limba spaniola semnifica sistemul de izoglose specific spaniolilor, limba din Montevideo reprezinta sistemul de izoglose specific locuitorilor acestui oras, limba marinarilor reprezinta sistemul de izoglose specific limbajului tehnic al marinarilor etc.

Un alt criteriu este cel al constiintei vorbitorului, care uneori poate lipsi. De exemplu un moldovean are constiinta ca vorbeste moldoveneste si nu romaneste. Din punct de vedere lingvisitc este greu sa recunoastem ca exista o limba moldoveneasca.

De aceea in lucrarile de lingvistica se vorbeste despre dialecte si nu despre limbi. Un dialect este sistemul de izoglose al une regiuni, delimitat pe baza unor criterii pur conventionale.

Uneori dintr-o limba apar mai multe limbi comune sau nationale cum este cazul limbii gemane: germana de jos care se vorbeste in Olanda si germana de sus care se vorbeste in Austria, in mare parte a Elvetiei si in Germania Meridionala. Dupa cum putem observa semnificatia termeneului limba este variabila si de aceea atunci cand il folosim trebuie sa precizam cu ce sens.

Una dintre problemele foarte mult discutate in ceea ce priveste limbajul este aspectul social al acestuia. Sunt lingvisti care considera limba drept unica realitate care poate fi studiata din punct de vedere stiintific.

Acesti lingvisti s-ar putea numi sociologisti si pot avea pozitii extremiste fata de acest aspect. Dintre acestia il amintim pe marxismul Marcel Cohen care considera societatea deasupra individului, pe cand la polul opus se afla idealistul Karl Vossler, care ia in considerare in primul rand aspectul individual al limbajului.

Bineinteles ca exista si pozitii intermediare, precum cea a lui Saussure care considera limbajul ca fiind un fenomen cu doua fatete: una individuala parole si una sociala langue. Ideea esentiala pe care trebuie sa o retinem din orientarea sociologista este aceea ca limbajul poate exista numai intr-o comunitate, dar limitele acestei comunitati sunt conventionale.

In realitate un indvid nu apartine unei singure comunitati ci unui numar variabil de comunitati unde se afla. Coseriu ne spune in acest context ca o limba este un obicei care se invata prin imitatie, in general imitandu-se doar ceea ce se crede a 3 fi superior.

Limba este in acest sens asemanatoare modei, fenomenele lingvistice raspandindu-se asemenea modei. Referindu-se la rapotul dintre limba si societate, autorul ne prezinta mai multe concepte precum: comunitatile lingvistice, natiunile, rasele, comunitatile religioase s.

Astfel o persoana nu foloseste acelasi limbaj acasa, la scoala sau la serviciu. De asemenea se spune ca societatea trebuie sa impuna vorbitorului semnele pe care trebuie sa le foloseasca, de aceea un individ nu-si poate selecta semnele dupa propria-i vointa, deoarece nu s-a putea face inteles. In capitolul urmator autorul afirma ca exista o serie de teorii care privesc natura si cauzele schimbarii lingvistice.

Mai intai au existat o serie de teorii naturaliste care explicau schimbarea lingvistica prin clima si mediu geografic sau chiar prin fapte referitoare la alimentatie. O alta teorie este cea a substratului etnic conform careia schimbarea lingvistica depinde de schimbarea rasei. De exemplu avem cazul limbii latine care s-a suprapus altor limbi in Italia, Spania, Iberia etc.

Teoria generatiilor este cea prin care se afirma ca schimbarea lingvistica se datoreaza tocmai diferentelor dintre generatii. Alte teorii sunt cea a minimului efort prin care se mentioneaza faptul ca unele sunete se reduc deoarece sunt dificil de pronuntat; teoria analogiei explica schimbarile lingvistice prin faptul ca exista o tendinta de a asimila formele neregulate la forme regulate si in sfarasit teoria economiei expresive: se observa ca in limba exista tendinta de a exprima doar ceeace este necesar.

Spre sfarsitul cartii Coseriu ne vorbeste despre fonetica limbajului, se face o analiza asupra sunetelor din punct de vedere acustic si fizilogic.

ANTIENVEJECIMIENTO CON NUTRICION ORTOMOLECULAR PDF

Eugen Coșeriu

.

ZOOM GFX 707 MANUAL PDF

Coseriu - Introducere in lingvistica

.

DIETRO LA PORTA BASSANI PDF

Eugen Coseriu Introducere in Lingvistica PDF

.

Related Articles